WebQuest:
Egiptul antic
|
|
Introducere
Sarcina de lucru
Sursele de informaþie
Procesul
Evaluarea
Concluzii
Ghidul profesorului
Think, construct and communicate, ICT as a Virtual
Learning Environment. |
“Egiptul este un dar al
Nilului….”
Introducere
Marele istoric antic Herodot, supranumit “parintele
istoriei”,afirma in secolul 5 i. Hr. despre Egiptul pe care il cunoscuse
nemijlocit ca … “egiptenii traiesc sub un cer care este al lor propriu; tara
lor este udata de un rau a carui natura difera de aceea a tuturor celorlalte
fluvii; in fine ei au stabilit datini si obiceiuri opuse, in cea mai mare
parte din ele, celor ale restului oamenilor (Herodot, Istorii, II,35). Nimic mai adevarat pentru ca si astazi, calatorul
ce strabate meleagurile din Valea Nilului, poate redescoperi originalitatea
civilizatiei egiptene, ce se vadeste in momentele ce ne-au ramas si astazi in
picioare; celebrele Piramide de la Ghizeh, mormintele din Valea Regilor,
Templele de la Karnah, Luxor, Teba si Abydos. Nu numai arta egipteana si monumentele colosale
au atras prin frumusetea lor tainica si misterioasa, prin splendoarea lor
enigmatica, vechii greci si romani fiind fascinati, ca de astfel si toate generatiile ce s-au succedat pana
astazi, de cultura egipteana, pe care au cunoscut-o si au aprofundat-o:
Thales, Pitagora, Herodot, Platon, Solon, Licurg si Plutarh. Lumea Egiptului antic este
atat de diferita, atat de aparte in raport cu toate celelalte din Orientul
Mijlociu si Indepartat, si mai ales de Europa, incat orice turist care a
strabatut Valea Nilului, ramane cu o amintire de neuitat, mai ales prin
intensitatea stralucitoare a imaginilor. Data fiind distanta ce ne separa pe noi romanii
de Egipt, ar putea sa para aberanta insasi ideea apropierii culturale romano -egiptene.
Cu toate acestea legaturile noastre cu Egiptul sunt extrem de vechi, in
Scitia Minor – Dobrogea de azi – ne-au ramas ca marturii inscriptii care
atesta cultul zeului egiptean Sarapis la Histria, cultul zeitei egiptene Isis
la Tomis dar si in alte locuri din Dacia Romana precum si cultul lui Osiris.
Dovezi palpabile in acest sens sunt statuile busturi ori miniaturi in bronz,
plachete votive descoperite la Tomis, dar si la Covasna, la Apulum si in
regiunea ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA. Inca din sec al XVII-lea, mai multi calatori
romani, intre care spatarul Mihai Cantacuzino, unchiul domnitorului
Constantin Brancoveanu, facea o lunga calatorie in Egipt si ajungand apoi la
muntele Sinai, revenind in tara, in amintirea impresiilor puternice care l-au
marcat, va ctitori manastirea Sinaia. La jumatatea secolului al XIX-lea
revolutionarii pasoptisti Dimitrie Bolintineanu, Christian Tell, Al.
Christoff si altii isi vor consacra in notele lor de calatorie numeroase
pagini acestor fascinante taramuri. Pana la secularizarea averilor
manastiresti in 1863, in timpul guvernarii lui Mihail Kogalniceanu si
Alexandru Ioan Cuza, mai multe manastiri „inchinate” isi trimiteau veniturile
manastirii „Sf. Ecaterina” din Sinai si Patriarhiei Ortodoxe din Alexandria. In
sec. XX mai multi scriitori romani au vizitat Egiptul, printre care sunt de
amintit Radu Rosetti si Panait Istrati, iar astazi, anual, mii de turisti
romani viziteaza Egiptul, dornici sa asiste la o parte din asa numitul
„Spectacol al lumii”, cum foarte inspirat isi intitula notele si imaginile de
calatorie, Ioan Grigorescu.
Asadar, iata tot atatea motive pentru care
sunteti invitati sa descoperiti singuri aceasta fascinanta pagina a
„Spectacolului Lumii”, sa retraiti printre temple, palate si piramide,
momentele de maretie ale celui mai vechi si mai faimos Imperiu Oriental.
Totodata sunteti invitati sa reconstituiti asa cum va calauzeste imaginatia,
aspecte din viata unor faimosi faraoni: de la Menes (unificatorul Egiptului)
la Keops (piramida care-i poarta numele, fiind cea mai celebra), la Tutmes II
si Amenofis IV, la Ramses II, la faimoasa si misterioasa Nefertiti, la
nefericitul Tutankamon si la fabuloasa sa comoara. Nu neglijati comoara spirituala a Egiptului:
limba si scrierea hieroglifica,
literatura egipteana („Cartea Mortilor” si „Inchinarile catre zei”),
poezia de dragoste, morala si religia, panteonul zeitatilor, stiintele (de la
medicina la matematica si astronomie), preocuparile vietii cotidiene (locuinta,
hrana, vestimentatia, divertismentele),
apoi, ca un corolar, faimoasa arta egipteana (piramidele, mormintele,
templele, pictura, sculptura). Cand toate aceste vor fi trecute in revista,
de ce nu, sa incercam si formularea unor concluzii si impresii personale,
asupra locului si rolului acestei stralucite civilizatii, a impactului acestora
asupra civilizatiilor lumii antice si moderne.
Sarcina
de lucru
Pentru a realiza acest proiect va trebuie sa
alcatuiti un album cu imagini, pe care le veti grupa in functie de o anumita
tema, la alegere, stabilita de voi in functie de trairile spirituale si de
domeniul care credeti ca vi se potriveste cel mai mult. Etapa urmatoare va consta in conturarea
materialului imagistic, scotand in evidenta particularitatile civilizatiei
materiale si spirituale ale Egiptului antic, asemanarile si deosebirile fata
de celelalte civilizatii antice (spre exemplu cea greaca si romana), dar si
influenta asupra civilizatiilor europene moderne. In ultima parte veti formula, asa cum dealtfel am
si sugerat mai inainte, propriile impresii si pareri, iar in final veti incerca
sa dovediti valoarea artistica si de documentare a materialului prezentat. V-as sugera bunaoara alegerea unor teme generoase,
cum ar fi ,,Fascinatia piramidelor” sau ,,Misterul lui Tutankamon”, pentru
care aveti de vizitat destule site-uri, in care veti descoperi o multime de
imagini interesante.
Sursele de informaþie
http://www.toplinks.ro/s-update.php?depth=1&id=611&name=Istorie http://www.melfior.ra.go.ro/carti/c02 http://www.news.softpedia.com/news/1/2002/September/480.shtml http://www.news.softpedia.com/news/1/2002/October/689.shtml http://www.google.ro/search?q=cache:kp2ambWvrHIJ:www.paranormal.ro/mistere/egipt/egipt.htm+Egipt&hl=ro
http://www.ereferat.ro/detaliu.php?c=16&l=&q=Cele+sapte+Minuni+ale+lumii&p=1&r=6396 http://www.startrek.t35.com/php/ropyramid.php http://www.raobooks.com/editie.asp?id=611
http://www.earad.ro/7minuni/index.php
Procesul
Iata care sunt etapele pe
care ar trebui sa le parcurgeti in elaborarea proiectului pe care il veti
realiza: 1.
Va veti grupa cate
doi, pentru a putea colabora si lucra mai usor si eficient; 2.
Va veti alege tema
impreuna, dupa ce va veti expune fiecare argumentele alegerii, dupa care veti
selecta imaginile din cadrul resurselor (spre exemplu la tema: ,,Fascinatia
Piramidelor” veti folosi imaginile ce redau celebrele piramide ale lui Keops,
Kefreau si Mikerinos, exterior si interior, dar si alte piramide mai putin
celebre); 3.
Urmatorul pas consta
in aranjarea imaginilor, astfel incat sa se creeze nu numai o prezentare
estetica, cronologica, si coerenta; 4.
Analizand cu atentie
imaginile, veti redacta un comentariu in care sa se regaseasca atat
informatia istorica cat si asemanarile si deosebirile dintre un aspect
oarecare (cel ales, evident) al civilizatiei Egiptului antic si civilizatia
contemporana voua. 5.
Mai departe va veti
expune propriile pareri in legatura cu cele subliniate in comentariu, iar in
cele din urma veti incerca si o analiza din punct de vedere artistic,
estetic, valoric, stiintific, etc. a imaginilor prezentate, facand recurs la
cunostintele dobandite la clasa, la spiritul critic si la simtul estetic.
Evaluarea
Criterile de evaluare vor fi: a). Originalitatea temei alese; b). Calitatea imaginilor selectate si modul de aranjare al lor; c). Continutul stiintific si atractivitatea comentariului; d). Originalitatea consideratiilor si aprecierilor personale; e). Simtul estetic dovedit in analiza artistica a imaginilor; f). Maniera de prezentare a materialului (utilizarea unui limbaj istoric adecvat,
dar nu neaparat rigid, excesiv de stiintific); g). Modul de colaborare in echipa.
Concluzii
In urma realizarii acestui proiect, ati reusit sa
constientizati tot mai mult faptul ca intre civilizatia Egiptului antic si
celelalte civilizatii antice au existat deosebiri dar mai ales apropieri,
schimburi culturale cu efecte benefice, in special pentru lumea din afara
Egiptului. Totodata veti fi realizat ca intre cultura si
civilizatia antica si cea moderna a existat o continuitate, care de cele mai
multe ori este ignorata, dar nu neaparat cu buna stiinta. In acelasi context,
ati putut sa constatati ca omul, indiferent de epoca istorica in care
traieste, are trasaturi perene, ca oamenii au destule asemanari (nu neaparat
fizice) chiar daca au trait in epoci diferite (bunaoara setea de putere,
megalomania). Cunostintele voastre de cultura generala s-au imbogatit, s-au amplificat
si s-au diversificat. Mai mult decat atat, ati dobandit o viziune de ansamblu
asupra civilizatiei si culturii in general si a celei corespunzatoare
Egiptului antic in particular.
Ghidul profesorului
Autorul: Basceanu
Ovidiu Adresa de e-mail: ovidbasc@k.ro Nivelul de dezvoltare ºi clasa pentru care este
creatã activitatea: Clasele A V-a
si A IX-a, nivel mediu si ridicat Aria curricularã (disciplina) cãreia îi aparþine
activitatea: „Om si
societate, Istoria antica universala”- curs optional Durata estimatã: 6 – 10 ore Observaþii: a). Se poate aplica la orele
propriu-zise din programa, sau la recapitularea generala de la sfarsitul
clasei a V-a sau a IX-a; b). Se poate utiliza la clasele speciale, cu
profil socio-uman, la clasa a IX-a, cu 3 ore / saptamanal; c). Se
poate aplica la cursul Optional ,,Istoria culturii si civilizatiei antice”. Data: 15 iunie 2004
|